Amenajari

Adaptarea orașelor la o lume mai caldă: 3 lecții esențiale

  • Published in Amenajari
  • Hits: 61

Valurile de căldură pot fi mortale, mai ales când combină temperaturi ridicate cu niveluri ridicate de umiditate care fac ca aerul să se simtă și mai cald. Impacturile pot fi deosebit de puternice în orașe, care sunt adesea cu câteva grade mai calde decât zonele rurale din apropiere, datorită efectului insulei de căldură urbană. Efectele se resimt mai ales în orașele mari, metropole, unde temperaturile ajung în medie până la 41-43 de grade în zilele caniculare, în zone fără vegetație.

În rândurile ce urmează vom prezenta câteva măsuri esențiale pe care autoritățile de la nivel internațional le-au aplicat pentru combaterii căldurii, dar și ce ar trebui să facă administrațiile la nivel național.

1.Oferă multe opțiuni de răcorire

Centrele de răcorire de urgență sunt o modalitate de a atenua efectele valurilor de căldură, dar orașele trebuie să facă mai mult. Nick Rajkovich, profesor asistent de arhitectură la Universitatea de la Buffalo, a lucrat cu planificatorii din jurul orașului Cleveland pentru a înțelege cum se pregătesc pentru vremea caldă. Strategiile de aici includ plantarea mai multor arbori și arbuști, care oferă umbră și răcorirea aerului; izolarea clădirilor cu rulouri de ferestre care păstrează umbra și materiale reflectorizante în culori deschise; și pregătirea kiturilor de urgență pentru întreruperi de energie electrică care includ alimente, apă și radio.

Cel mai important, în opinia lui Rajkovich, este ca diferite agenții și organizații trebuie să discute între ele și să planifice împreună pentru a putea lua măsuri complementare.

În Cleveland, pregătirea pentru evenimente de căldură extremă a reunit profesioniștii și a încurajat abordări care se suprapun, deoarece nici o strategie unică nu este ignorată”, observă el. Funcționarii „ar trebui să urmărească mai multe soluții decât să caute o„ cea mai bună ”opțiune.”


Anul trecut, Primăria Municipiului București, a amplasat 20 de containere anticaniculă în cele mai aglomerate zone din Capitală. Containerele anticaniculă sunt dotate cu trusă medicală de prim-ajutor completă, tensiometru cu manometru și stetoscop, canapea medicală, scaune, dozator de apă, consumabile necesare funcționării corecte (dezinfectanți, mănuși de unică folosință, cearceafuri de unică folosință, etc), chiuvetă mobilă și aparat de aer condiționat. Acestea au fost amplasate în principalele zone ale orașului precum Piața Romană, Piața Victoriei, Piața Uniri, Gara de Nord și în apropierea marilor parcuri, precum Parcul Carol sau Cișmigiu. Asemenea măsuri au fost luate și de către administrațiile din Cluj-Napoca , Timișoara sau Iași.

În ceea ce privește clădirile, la nivel de capitală, s-au realizat unele sistemele de ventilație cu recuperare de căldură, implementate de către de dezvoltatorul unui proiect privat, menite să creeze un mediu confortabil de lucru, un climat plăcut și totodată asigură eficiență energetică ridicată.

Grija umidităţii crescute, a condensului, problema lipsei aerului și așa numitul "efect de seră" nu există. Aerul viciat este extras din clădire prin grile de ventilație, iar căldura sau aerul rece se transferă aerului de afară pe care centrala îl introduce, după ce în prealabil îl filtrează. În plus, un sistem de ventilație cu recuperare de căldură reduce nivelul de dioxid de carbon, care afectează major productivitatea personalului. Pe lângă avantajul economic, sistemele de ventilaţie cu recuperare de căldură protejează atât sănătatea celor care lucrează în birouri, cât şi natura, a declarat Dorin Salamac, director general Atrea România.

Romania Green Building Council și NAI Romania au prezentat un raport a celor mai verzi clădiri din țară. Nu sunt multe la număr, dar eficiența lor energetică își spune cuvântul prin construcție și aparaturi menite să facă față căldurii în cele mai caniculare zile.

Pe lângă birouri și blocurile cu apartamente, pe lista "verde" și-au facut loc și câteva case ecologice, o parte cu un design la fel de spectaculos ca unele proiecte din străinatate, altele care nu pun accent pronunțat pe arhitectură, dar care ajung să consume și cu 75% mai puțin față de o locuință obișnuită.

2. Îmbunătățirea în cazul cartierelor vulnerabile

Multe tipuri de infrastructură ecologică pot ajuta cartierele să reziste la impactul vremii severe. De exemplu, pavarea permeabilă și recoltarea apei pluviale sunt două instrumente pentru gestionarea inundațiilor și reducerea scurgerilor apelor pluviale.

Departamentul de Științe climatice din cadrul Universității Notre Dame, a cercetat utilizarea acoperișurilor verzi, acoperite cu plante rezistente la secetă, pentru a răci zonele urbane fierbinți. Într-un studiu efectuat în Chicago, specialiștii au stabilit că, cartierele cu venituri mici din partea de sud și vest a orașului ar beneficia cel mai mult de instalarea acoperișurilor verzi, deoarece acest lucru le-ar face mai puțin vulnerabile în timpul penelor de curent:

Prin reducerea temperaturilor de suprafață ale acoperișului, acoperișurile verzi mențin clădirile mai reci. Acest lucru le-ar permite rezidenților să-și reducă utilizarea aerului condiționat, economisindu-le bani și diminuând tensiunea pe rețeaua electrică locală în perioadele maxime de cerere.

Modificarea constantă a stării vremii și poluarea sunt doar doua dintre motivele care au dus la răspândirea acoperișurilor verzi (cu vegetație) și în Romania. Ele reprezintă una dintre cele mai inovative și eficiente soluții pentru redresarea mediului înconjurător și scăderea poluării.

Vegetația de pe acoperis captează dioxidul de carbon din atmosferă, microparticulele sau praful purtat de vânt, generează oxigen, oferind un aer mai curat, mai respirabil. În plus, se stimulează biodiversitatea, întrucât acestea reprezintă un important refugiu pentru microhabitate, care sunt de regulă deranjate de construirea de clădiri.

În cazul de față, avantajele sunt multiple. Fie că ne referim la economia de energie realizată prin micșorarea diferențelor de temperatură interioară a clădirilor cu amenajări de înveliș vegetal, fie la aspectul în mod cert atractiv a unui acoperis cu verdeață, relația cost – eficiență înclină mult spre ideea implementarii unui asemenea proiect”, explică dl. Mathe Janos, administratorul companiei Odu Green Roof, lider de piață în proiectarea și realizarea acoperișurilor verzi.

De exemplu, în cazul în care temperatura exterioară este de 35° C la umbră, la nivelul unui acoperis cu învelitoare clasică ea poate atinge 80° C. Însă acoperișurile verzi asigură izolația termică și păstrează răcoarea în casă, sub 25° C. Se adaugă și alte avantaje, precum; izolația fonică, protecția împotriva radiațiilor electromagnetice; este complet ignifug; reține și filtrează apele pluviale, a adăugat acesta.

 3. Proiectarea străzilor pentru schimbarea climatului

Majoritatea străzilor orașelor din SUA sunt proiectate cu accent pe nevoile șoferilor și, uneori, pe locul doi, pietonilor. Dar Anne Lusk, un om de cercetare de la Harvard T.H. Școala de Sănătate Publică Chan, solicită „proiectarea străzilor verzi pentru bicicliști, pietoni și rezidenți care locuiesc pe rutele de tranzit, precum și pentru șoferi."

Arborii și pistele pentru biciclete ar fi caracteristici centrale ale acestor străzi, configurate în moduri care să facă pe pietoni și bicicliști să se simtă în siguranță de traficul auto. Copacii ar servi drept bariere în timp ce răceau cartierele și absorbesc poluanții din aer. Și traseele pentru biciclete bine proiectate ar îndepărta mașinile de pe șosea, reducând poluarea aerului și emisiile de gaze cu efect de seră.

dc cycletrack

În cadrul sondajelor, respondenții au declarat pentru Lusk că proiectele cu copaci și tufișuri între piste de biciclete și stradă le-au blocat cel mai bine vederea traficului, au diminuat sentimentul de a fi expuși la poluare și i-au făcut să simtă răcoare. Lusk reflectă, de asemenea, la modalități de a compensa stresurile legate de clima copacilor, precum reproiectarea sistemelor de drenaj stradal pentru a direcționa apa către rădăcinile copacilor.

În București, în zonele fără vegetaţie, asfaltul frige sub tălpi sau cauciucurile mașinilor. În mijlocul zilei, valurile de căldură toropitoare ce se ridică din asfaltul încins arată ca un miraj din deşert. Au fost temperaturi 37 de grade în Capitală, dar temperatura resimţită de cetățeni a fost de 43.

În prezent, capitala are circa 10 km de piste pentru biciclete, însă multe dintre acestea se află într-o stare deplorabilă, sau sunt nefuncționale, cu excepția pistei de pe Calea Victoriei. Anul trecut Poliția Rutieră a închis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefuncționale. Acestea au fost amenajate pe trotuar, prin vopsirea asfaltului, însă fără ca bordurile să fie aduse la nivel și având tot felul de obstacole pe traseu (chioșcuri de ziare, florării, stâlpi, pomi, tomberoane).

În ceea ce privește mijloacele alternative de deplasare Primăria Timișoara a alocat anul trecut bani pentru dezvoltarea unei rețele urbane de piste, de circa 68 de km de trasee speciale pentru bicicliști.

Numărul și lungimea pistelor de biciclete din Cluj Napoca este într-o ușoară creștere, dar acest ritm de creștere este unul destul de lent. În momentul de față prioritatea numărul unu pentru administrația locală este transportul public (benzi dedicate pentru autobuze, înnoire parc auto), dar în paralel sunt vizate și pistele de biciclete, fie ele pentru relaxare, așa cum este prevăzut proiectul de pe malul Someșului), fie ele pentru deplasare, cum sunt cele de pe strada Horea. Problema apare însă în momentul deplasării, iar mai mulți bicicliștii se plâng că pistele nu sunt interconectate între ele, iar acest lucru poate duce la accidente rutiere.

Recent, municipalitatea clujeană a investit în plantarea de arbori cu baloți pe arterele principale ale orașului, pentru menținerea unui climat răcoros pe timpul verii și a investit în lărgirea unor străzi devenite supraaglomerate, cum ar zi cazul cartierului Bună-Ziua, unde proiectul a prevăzut inclusiv amplasarea unor piste de biciclete.

Climatologii avertizează că întreaga climă a planetei este în schimbare , iar autoritățile la nivel global sunt nevoite să ia măsuri pentru a contracara valurile de căldură.

În anumite orașe din lume, parcurile rămân deschise pe timpul nopții, ca cetățenii să se poată răcori; La noi în țară, în orașele mari autoritățile au montat dușuri-spray pe arterele principale și au instalat corturi de protecție împotriva caniculei.

Piscinele cu program prelungit pe perioada verii sau distriburirea de apă cetățenilor în sezonul cald sunt câteva dintre măsurile luate de administrațiile de la noi.

Cu toate acestea, valurile de caniculă care lovesc an de an întreaga lume, sunt greu de contracarat, iar resursele sunt până la urmă limitate pentru a combate acest fenomen.

Articol preluat, adaptat și tradus din surse:

https://theconversation.com/global/topics/air-conditioning-31176

https://stirileprotv.ro/stiri/vremea/canicula-in-bucuresti-la-pranz-temperatura-resimtita-a-fost-de-43-de-grade-celsius.html

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/primaria-capitalei-amplaseaza-20-de-containere-anticanicula-in-zonele-aglomerate-ale-bucurestiului-1153680

https://ziarmm.ro/acoperisurile-verzi-sunt-tot-mai-populare-in-romania/

Comentarii

  • Nu s-au găsit comentarii

Lasă comentariile tale

Postează comentariu ca oaspete

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
Siteul blog.instalnews.ro foloseste cookies. Continuarea navigării pe acest site se consideră acceptare a politicii de utilizare a cookies...
Află mai mult Am înţeles