Viitorul IMM-urilor depinde de amprenta lor digitală

14 vizualizari
conaf
Distribuie pe

"Proiectul naţional "Digital Up - Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri" a pornit de la realitatea că implicarea mediului privat în procesul de transformare digitală a afacerilor româneşti este esenţială, dar, pentru a fi eficient, exerciţiul trebuie să asigure colaborarea cu autorităţile guvernamentale, locale, cu industria tehnologiei informaţiei", a declarat doamna Cristina Chiriac, preşedinta CONAF, în deschiderea dezbaterilor de la Bucureşti.

Proiectul "Digital Up. Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri" este iniţiat de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), în parteneriat cu Visa şi Wingate Project, susţinut de Vodafone Business şi moderat de către Alessandra Stoicescu.
Impactul proiectului Digital Up, după cea de-a patra conferinţă, se apropie de 900 de reprezentanţi ai companiilor româneşti şi peste 80 de speakeri (autorităţi publice, locale, antreprenori de succes).

Doamna preşedintă CONAF a punctat faptul că transformarea digitală a IMM-urilor trebuie să depăşească un set de bariere plin de complexităţi şi nuanţe, cum ar fi discrepanţele economice, sociale şi culturale între oraş şi sat, între zone cu dezvoltare diferită.

"Suntem în era în care nu mai putem trăi fără digitalizare. Există afaceri care au cucerit mapamondul din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social. Cu toate acestea, România pare ţara discrepanţei, spun "pare", pentru că îmi doresc să risipim împreună această ambiguitate. Dacă ne uităm la indicele de digitalizare al Uniunii Europene (DESI), aflăm că suntem ultimii în ceea ce priveşte gradul de digitalizare a economiei şi a serviciilor publice. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în mediul rural, în România, şi cât de mult înţeleg cetăţenii români despre importanţa bancarizării şi care este indicatorul care ne situează cu mai mult de 26% în urma mediei Uniunii Europene, ar trebui să ne spună extrem de mult despre parcursul digital pe care România l-a avut până acum. Sunt primării care nu au un website. În continuare, avem primari care folosesc adresele personale în interesul public. Dacă ar fi să tragem o linie şi să spunem cât de mult este prezentă digitalizarea în mediul urban mic, o să vă spun cu tristeţe că este aproape deloc sau inexistentă. Sunt sute, zeci de localităţi în România în care nu există un bancomat", a observat Cristina Chiriac, preşedinta CONAF.

"Firmele mici şi mijlocii sunt "coloana vertebrală a economiei", produc jumătate din produsul intern brut cumulat al Uniunii Europene şi sunt piloni ai tranziţiei către o economie sustenabilă şi digitală", a declarat Excelenţa Sa, Ramona Chiriac, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

"Aş vrea să amintesc recenta iniţiativă "Green Deal Industrial Plan", un pachet de măsuri anunţate chiar săptămâna trecută, care contribuie la creşterea competitivităţii economiei, în tranziţia verde şi digitală, prin simplificarea cadrului legislativ, finanţarea acţiunilor economice necesare şi asigurarea unui comerţ internaţional şi deschis în beneficiul tuturor. Contextul în care ne aflăm astăzi este unul de decizie, deşi situaţia este cu siguranţă mai bună", a observat Excelenţa Sa, Ramona Chiriac.

Economia digitală este una dintre cele şase priorităţi ale agendei politice a Comisiei Europene, iar o Europă care corespunde erei digitale presupune abilitarea oamenilor cu o generaţie nouă de tehnologie. Pentru ca piaţa unică a Uniunii Europene să corespundă acestei ere digitale este necesară eliminarea barierelor de reglementare inutile şi trecerea de la pieţele naţionale individuale la reglementare la nivel de UE. Această piaţa unică digitală spre care tindem, ar putea contribui cu 415 miliarde de euro la creşterea economică, stimulând locuri de muncă, concurenţă, investiţii şi inovare. Această strategie a pieţei unice digitale este construită pe trei piloni - accesul, mediul, economia şi societatea", a conchis Excelenţa Sa, Ramona Chiriac.

Principalul motor de transformare digitală nu este statul, ci mediul privat, a declarat domnul Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, într-o intervenţie video din sala de şedinţe a Guvernului. "Iniţiativa, de fapt, vă aparţine dumneavoastră, CONAF, mediului privat, companiilor şi, desigur, societăţii civile, ONG-urilor, asociaţiilor, celor care promovează transformarea digitală a ţării. Ştim, conform indicelui DESI că suntem pe ultimul loc prin prisma digitalizării mediului privat, deci abordaţi o temă actuală şi vitală pentru dezvoltarea ţării. De asemenea, ştim din experienţa altor state că Guvernul nu poate să fie singurul care promovează digitalizarea mediului privat. De multe ori, digitalizarea unor servicii private forţează statul să se digitalizeze", a spus domnul ministru Sebastian Burduja.

"Noi, astăzi, anunţăm în premieră lansarea aplicaţiei ghişeul.ro, care va putea fi descărcată de fiecare dintre dumneavoastră, care are anumite funcţionalităţi inspirate din aplicaţii ale unor actori privaţi. De exemplu, din zona de banking sau din zona de telefonie mobilă. De asemenea, ministerul nostru are în implementare o investiţie importantă din PNNR, de 36 milioane de euro, pentru competenţe digitale avansate la nivelul IMM-urilor. Suntem în plină desfăşurare cu această investiţie şi, practic, ea va fi gestionată de mai mulţi administratori, care vor avea formatori în zona de blockchain, de internet of things, de inteligenţă artificială, practic reuşind să transmită competenţe digitale avansate la nivelul IMM-urilor din România. Vă rog să urmăriţi această schemă, să vă implicaţi şi să participaţi la implementarea ei cu succes. Sigur că sunt şi alte programe de digitalizare, vorbim de nişte programe de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru dotarea IMM-urilor cu sisteme digitale, cu aplicaţii digitale şi un efort conjugat al Guvernului României de a promova transformarea digitală a ţării şi, încă odată, în mod special prin ceea ce dumneavoastră faceţi la nivelul sectorului privat românesc", a declarat domnul Sebastian Burduja.

Adaptarea IMM-urilor la cele mai înalte standarde de performanţă în domeniul tehnologiei informaţiei este o preocupare pe agenda Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat domnul ministru Ioan Marcel Boloş.

"Lucrăm intens la pregătirea a două apeluri de proiecte. Un apel de proiecte care va fi lansat în curând, denumit "proiecte mici de digitalizare", ceea ce înseamnă granturi alocate între 20.000 de euro şi 100.000 de euro pentru digitalizarea activităţilor curente şi a fluxurilor tehnologice pe care le implementează IMM-urile. Un al doilea apel de proiecte, în parteneriat cu firme din tehnologia informaţiei, prin care să putem să implementăm cu adevărat, să automatizăm şi să robotizăm fluxurile de producţie de bază pe care IMM-urile le desfăşoară. Fiind preocupaţi de acest domeniu şi ştiind importanţa pe care digitalizarea IMM-urilor pentru ceea e înseamnă competiţia acestora la nivel naţional şi european avem o preocupare şi suntem alături de IMM-uri în susţinerea eforturilor acestora de a-şi implementa tehnologiile de digitalizare cele mai avansate şi a fi alături de IMM-uri ca să-şi poată implementa, cum am menţionat, din fonduri externe nerambursabile, proiectele de digitalizare pe care le gândesc", a declarat domnul Ioan Marcel Boloş.

"Transformarea digitală este o tendinţă globală certă, deşi România a rămas în urma multor state europene în domeniul adoptării tehnologiei informaţiilor, are cel mai ridicat procent de femei active în domeniu", a observat domnul Sabin Sărmaş, Preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

"Este un procent la care stăm bine şi anume, procentul de femei care sunt active în tehnologia informaţiei. Suntem pe locul 2 în Europa şi arată direcţia în care România merge. Cred că în Europa sau la nivel mondial sunt trei lumi. România este în a treia. Sună destul de dur, dar asta arată datele din toate clasamentele europene sau mondiale. Pentru că România încă este într-un proces să digitizeze totul, cu atât să sufere o transformare digitală a serviciilor publice sau o transformare digitală a companiilor româneşti. Apoi există o a doua lume, unde se află ţările cu un avans tehnologic destul de bun, ţări europene precum Olanda sau Estonia şi este o altă lume spre care ar trebui să ne uităm, e lumea bazată pe a patra revoluţie industrială, e Metaverse", a spus domnul Sabin Sărmaş.

"Am fost la Davos anul acesta şi credeţi-mă că nu mai este vorba despre economie, ai senzaţia că este un forum de tehnologie. Pentru noi este un semnal de alarmă, că toate marile companii se uită la Metaverse, se uită la blockchain, se uită la AI şi ştiu că o replică a economiei lor va exista în acest Univers", a adăugat domnul Sabin Sărmaş.

"Ministerul Finanţelor, "cel mai mare administrator şi furnizor de date şi de digitalizare în România", intenţionează să-şi modernizeze infrastructura digitală", a declarat Secretarul de Stat, Mihai Diaconu.

"Administrăm volume uriaşe de date, avem interacţiuni cu probabil aproape toţi cetăţenii României. Şi avem cea mai complexă infrastructură digitală din România, însă recunoaştem că suntem în urmă. Încercăm să reducem decalajul prin dezvoltarea de concepte noi. Am propus Guvernului României conceptul de Centru de Excelenţă în Tehnologie. Nu am înfiinţat structuri noi, nu am angajat personal nou, ci am folosit personalul existent, dar am făcut-o exact pentru motivul pentru care am venit aici. Avem nevoie de parteneri ca să recuperăm decalajul. Şi nu reuşim cu pixul în mână, reinventând roata. Durează. Avem inclusiv parteneriate cu state dezvoltate din Europa, cum a fi Danemarca", a spus domnul Mihai Diaconu, Secretar de Stat în Ministerul Finanţelor.

Domnul Dragoş Petrescu, Secretar General al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor (HORA) semnalează apariţia antreprenorului digital în România, care este conştient că afacerea sa nu poate creşte fără digitalizare.

"Ce se întâmplă anul acesta, în 2023, este un boost de 10 ani concentraţi într-un an, în ceea ce înseamnă tehnologia. 2020 a însemnat un pas uriaş, nu numai pentru România, ci pentru toată planeta, în ceea ce priveşte digitalizarea. Mie mi se pare că România merge pe un drum foarte bun. Cum este România astăzi, este foarte diferită de cum era în 2019, atât ca servicii publice, cât şi ca banking, ca orice. România a făcut un progres extraordinar", a spus domnul Dragoş Petrescu.

Florin Valentin Ştefan, Directorul General al Poştei Române, a evocat dimensiunea afacerilor companiei naţionale pe care o conduce şi necesitatea de a creşte profitabilitatea acesteia prin investiţii în digitalizare.

"Compania naţională Poşta Română are o cifră de afaceri de 300.000 de milioane de euro, suntem una dintre companiile mari ale ţării, avem 8 milioane clienţi unici. Avem 23.000 de mii de angajaţi, iar principalul nostru rol este de servicii financiare. 5% din masa monetară a ţării trece prin conturile noastre. În realitate, trebuie să creştem profitabilitatea. Aşa că trebuie să ne mutăm de la un grad de 80% din buget pe salarii la o eficientizare mai mare a resurselor noastre. Trebuie să fim mai profitabili. Investim în tehnologie. Am cumpărat, după 15 ani, server. Mii de calculatoare, mii de scannere, tot ce e nevoie în companie. Miza este ca indiferent ce se întâmplă după ce noi ne terminăm mandatul să creăm un bolovan atât de mare încât nimeni să nu îl mai oprească. Tot ce înseamnă şansa companiei de a merge înainte şi a rămâne relevantă pentru societatea românească este aceasta a modernizării şi a digitalizării", a declarat domnul Valentin Ştefan.

Domnul Florin Vişoiu, National Sales Director la Vodafone Business a avertizat asupra contextului economic actual extrem de complicat şi turbulent, care impune schimbări esenţiale în afacerile care vor să reziste şi să se dezvolte.

"Lumea în continuă mişcare forţează antreprenorul să se adapteze, să îşi formeze noi aptitudini. Să fie mai rezilient, să devină mai profitabil, mai productiv, mai eficient. În cadrul unui studiu realizat de Vodafone în mai multe ţări europene, am observat că gradul de digitalizare al companiilor este direct proporţional cu succesul pe care acestea îl au, mai ales în contexte dificile. Cu cât eşti mai digitalizat, cu atât vei identifica mai multe oportunităţi. Noi, la Vodafone, înţelegem provocările şi nevoile pe care le au antreprenorii şi încercăm să fim un partener de încredere în procesul de digitalizare al companiilor lor. Prin divizia internă, V-Hub, dezvoltăm planuri de digitalizare care să răspundă nevoilor specifice fiecărei afaceri, încercând în acelaşi timp să educăm mediul de business asupra beneficiilor pe care le aduce tehnologia", a declarat domnul Florin Vişoiu.

Doamna Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România, a descris o schimbare a comportamentului consumatorilor români, cu o accentuată preferinţă pentru plata online, iar antreprenorii trebuie să o analizeze şi să-şi adapteze afacerile la tehnologia digitală.

"În ultimii trei ani, comportamentul consumatorului s-a schimbat radical şi plăţile online au crescut foarte mult. Datele de la Banca Naţională menţionează faptul că peste 40% din toate tranzacţiile efectuate la comercianţi în România sunt efectuate online, iar creşterile, privind tranzacţiile cu cardul sunt foarte mari. În primul semestru din 2022 avem creşteri cu 33%. Suntem o industrie care este privilegiată. În general, nu vezi creşteri de acest gen, pentru că pieţele sunt mult mai aşezate. Odată cu schimbarea comportamentului consumatorului, IMM-urile au trebuie să se reinventeze. Nu numai să supravieţuiască, ci să îşi poată creşte profitul, în toată această perioadă.", a spus doamna Elena Ungureanu.

"Digitalizarea nu este un proces foarte simplu. Sunt nenumărate bariere, dar, în primul rând, este lipsa de cunoştinţe. Spre exemplu, un sondaj pe care l-am făcut anul trecut evidenţiază faptul că jumătate din cei care nu acceptă cardul cred că adoptarea plăţilor digitale este dificil de implementat. Şi ajungem la partea de educaţie. Practic, informaţia necesară nu ajunge la clientul ţintă. Industria încearcă în permanenţă să depăşească diverse situaţii. De exemplu, 24% din totalul consumului populaţiei este pe card. Media europeană este de peste 40%", a adăugat doamna Elena Ungureanu.

Domnul Alexandru Băloi, Global Partner Solutions Director la Microsoft România, a descris situaţia inconfortabilă a poziţionării României pe ultimul loc în clasamentul european DESI, (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale), dar a observat că această criză ascunde un avantaj, care va putea fi impulsionat de banii europeni destinaţi domeniului.

"România este ţara extremelor. Suntem pe ultimul loc în DESI, toată lumea ştie asta. Deci de aici putem merge doar în sus, nu mai putem merge în jos. Digitalizarea Guvernului atârnă foarte greu, chiar dacă, poate câteodată nu este recunoscut lucrul acesta. În realitate, ca să schimbi ceva, trebuie să accepţi. Inclusiv Bulgaria a urcat în top, datorită faptului că Guvernul s-a digitalizat. Uşile se deschid foarte larg şi în România. Avem foarte mulţi bani care intră în ţară, dar ideea e să reuşim să îi folosim cum trebuie. În continuare, sunt antreprenori care se întreabă ce presupune digitalizarea afacerii mele. În momentul acesta, dacă citeşti ghidul de aderare la digitalizare a IMM-urilor, înţelegi ce înseamnă. De la site, la magazin online, până la sisteme ERP şi alte lucruri mai complexe. Această problemă de discutat despre digitalizarea IMM-urilor din România o sa mai dureze cel puţin 10-15 ani, pentru că generaţia de antreprenori care vine, care azi sunt adolescenţi, ei sunt antreprenorii care s-au născut cu tehnologia în mână. Pentru ei nu mai e o dilemă dacă digitalizarea îi ajută sau nu", a declarat domnul Alexandru Băloi.

"Am vrut să facem ceva palpabil. Aşa am lansat "IT4Energy" împreună, FFPG şi Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), parte din CONAF, un proiect pe fonduri europene de creştere a competenţelor digitale a angajaţilor şi am ales domeniul energie şi management de mediu. Derulăm deja proiectul de câteva luni şi ne propunem să educăm angajaţii", a explicat Cătălin Niţă, Director Executiv la Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze.

Doamna Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner KPMG România, a vorbit despre evaluarea preferinţelor clienţilor, indicator important al perspectivelor unei afaceri.

"La KPMG, încă dinainte de pandemie, am adus în România o metodologie pentru un studiu care măsoară excelenţa în experienţa clientului. Îl facem anual, pe o metodologie online, deci avem interacţiune cu un client educat, în ceea ce priveşte mediul digital şi ceea ce a rezultat în anul 2022, în privinţa experienţei clientului, a demonstrat că aceste presiuni pe costuri, inflaţie, şi aşa mai departe, a pus foarte mult accent pe cât de repede ajunge să folosească produsul/serviciul respectiv. Analiza a fost făcută pe sectoarele principale ale economiei şi nu este de mirare că cei care au câştigat au fost cei din sectoarele: restaurant, logistică, fast-food, sectorul nealimentar şi cel financiar-bancar. Avem trei branduri care au câştigat cele mai multe voturi din partea acestor consumatori", a spus doamna Ramona Jurubiţă.

"Incertitudinea care domină o economie globală confruntată cu tensiuni geopolitice, inflaţie, dobânzi mărite şi problemele lanţului de aprovizionare, va continua şi în acest an. În acest context, digitalizarea afacerilor mici şi mijlocii nu este o opţiune cu scopul de a obţine un avantaj competitiv, este o necesitate şi, uneori, o problemă de supravieţuire. Transformarea digitală a IMM-urilor, un impuls al productivităţii şi eficienţei, este în acest context necesară pentru a face faţă incertitudinilor. Cu cât amprenta digitală a firmelor mici şi mijlocii este mai mare, cu atât mai mare va fi rezilienţa şi şansele lor de dezvoltare. Într-un anume sens, IMM-urile sunt piatra de temelie a economiei noastre şi, deşi nu se află în centrul strategiilor de creştere economică, beneficiază de susţinerea unor programe guvernamentale şi de oportunitatea utilizării unor sume mari de bani europeni. În esenţă, proiectul naţional "Digital Up" nu se rezumă doar la coagularea energiilor şi eforturilor celor mai importanţi actori ai scenei economice, autorităţi, experţi şi antreprenori vizionari. Ca de obicei, dezbaterea de la Bucureşti a discutat problemele şi soluţiile potenţiale care vor influenţa sectorul IMM-urilor în viitor", a concluzionat preşedinta CONAF.

Speakeri: Cristina CHIRIAC, Preşedintă CONAF, Ramona CHIRIAC, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Sabin SĂRMAŞ, Preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Mihai DIACONU, Secretar de Stat în Ministerul Finanţelor, Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării , Ioan-Marcel BOLOŞ, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Csilla Hegedus, Secretar de Stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş PETRESCU, Antreprenor, Secretar general al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor (HORA), Florin VIŞOIU, National Sales Director la Vodafone Business, Elena UNGUREANU, Visa Country Manager în România, Alexandru BĂLOI, Global Partner Solutions Director la Microsoft România, Mihnea COSTOIU, Rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Florin Valentin ŞTEFAN, Directorul General al Poştei Române , Ramona JURUBIŢĂ, Country Managing Partner KPMG România, Marius POŞA, Subsecretar de Stat în ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Florin BOBOC, Managing Partner UnifiedPost, Nicoleta MUNTEANU, fondator Kids in Business, Vicepreşedintă CONAF, Dan DOROFTEI, Preşedintele BFTAS, Bogdan CHIRIPUCI, Manager Politici şi Programe pentru Agricultură pentru Clubul Fermierilor Români, Cătălin NIŢĂ, Director Executiv al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze - FPPG, Petru POPA, Fondator Zetta Storage.

Parteneri media: Radio România Actualităţi, AGERPRES, Alo, Iaşi, Antena 3 Constanţa, Antena 3 Vâlcea, Autobild, BiziLive, Capital.ro, Curs de Guvernare, Chindia Media, City Press Constanţa, Club Antreprenor, E-Femeia, EM360, Evenimentul Regional al Moldovei, Focus Energetic, Gold FM, Iaşi TV Life, Infofinanciar, Iubim Braşovul, La pas prin Braşov, Litoral TV, Maşini şi Utilaje, Profit TV, Radio Hit Iaşi, Revista Biz, Revista Cariere, Săptămâna Financiară, TeLeM Iaşi, Transilvania 365, Ultima Oră, ViaCluj TV, Vocea Vâlcii, Wall-street-ro, Psychologies, Energynomics, Transilvania Business, Financial Intelligence, Radio România Braşov, Radio România Iaşi, Radio România Constanţa, Bucowina Plus, Trafic Media, Spot Media, Business Review, Fonduri Structurale, Kids in Business, Govnet.

Boardul CONAF este format din: Cristina Chiriac, Daniela Nuţă, Tatian Diaconu Camelia Şucu, Alina Gamauf, Amalia Năstase, Anca Damour, Alina Paul, Corneliu Bodea, Hildegard Brandl, Gabriela Montoiu, Nicoleta Munteanu, Viorica Puşcaş, Marius Ghenea.

 

Următorul eveniment va avea loc pe 8 februarie, la Timişoara.

 

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizaţie care promovează şi susţine antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare şi cooperare atât pe plan intern cât şi internaţional. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 10 patronate, 5 asociaţii, 24 sucursale şi peste 3.200 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educaţie continuă, conştientizare şi găsire de soluţii pentru probleme şi domenii de larg interes public. Dezvoltăm şi finalizăm proiecte naţionale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât şi pentru strategiile de dezvoltare ale autorităţilor centrale şi locale. Printre proiectele noastre, amintim "Pactul pentru Muncă", în parteneriat cu FPPG, "Pactul pentru Educaţie Antreprenorială", seria de dialoguri deschise, "Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate", proiectul naţional şi seria de dezbateri "Pactul pentru Tineri", ce au generat pe lângă ecourile în spaţiul public, decizii legislative şi schimbări pozitive de mentalităţi. Sute de speakeri şi mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante oraşe româneşti, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească soluţiile optime şi cele mai bune strategii de viitor.

ARTICOLE DIN ACEEAŞI CATEGORIE

ADAUGĂ COMENTARII

Plain text

  • No HTML tags allowed.
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Web page addresses and email addresses turn into links automatically.
Atentie! Nu introduceti date personale in comentarii.
CAPTCHA

Opinii

Licitatii

Valoarea estimata: 420 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 25.410.511 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 2.240 RON
Data publicarii:

Reea Agency

Video