Tehnologii

Interviu cu domnul Alexandru Postavaru

  • Published in Tehnologii
  • Hits: 1966

Un interviu realizat de Alin Anchidin - inginer hidrotehnist, cu domnul Alexandru Postavaru despre pierderi, drone si alte gadgeturi utilizate in detectia pierderilor de apa.


În principal cel puţin modelul de sistem UAV (drona) care Compania îl are în dotare este folosit pe parte de cartare de către biroul GIS, iar biroul NRW va adapta acest UAV la identificarea mai repede a avariilor care ies la suprafaţă, la identificarea consumatorilor frauduloşi şi a consumatorilor care folosesc abuziv sistemul de furnizare a apei potabile.


A.A. – Să ne cunoaştem. Cine este Alexandru Postăvaru?
Postăvaru Alexandru, 35 de ani, la bază inginer.

A.A. – Unde lucrezi?
Lucrez de 12 ani în cadrul Companiei Judeţene APASERV S.A. Neamţ orasul Piatra Neamţ în funcţia de inginer depistări pierderi şi de 2 ani de zile şef Birou NRW

A.A. – Cine mai face parte din echipa ta?
Gherma Ghiocel şi Mihai Valentin responsabili nrw zona Târgu Neamţ, Corneliu Trufas şi Radu Codau responsabili nrw zona Roman, Gabriel Ganescu responsabil zona Pitra Neamţ Bicaz şi instalator – sudor Spiru Costel

A.A. – Care este aria de acoperire ?
În prezent compania asigură:
– servicii de furnizare a apei potabile în :
• 2 municipii: Piatra Neamţ, Roman;
• 3 oraşe: Târgu Neamţ, Bicaz, Roznov;
• 26 comune: Alexandru cel Bun, Dumbrava Roşie, Dragomiresti, Săvineşti, Gârcina, Girov, Dochia, Zăneşti, Bodeşti, Dobreni, Ştefan cel Mare, Taşca, Horia, Tămăşeni, Săbăoani, Cordun, Bâra, Răuceşti, Grumăzeşti, Vânători, Bălţăteşti, Agapia, Păstrăveni, Timişeşti, Brusturi, Ruginoasa.

– servicii de colectare şi epurare a apelor uzate în:
• 2 municipii: Piatra Neamţ, Roman;
• 3 oraşe: Târgu Neamţ, Bicaz, Roznov;
• 4 comune: Alexandru cel Bun, Săvineşti, Horia, Brusturi.

Lungime reţea apă de distribuţie este de 1054 km iar lungimea de reţea de canal menajer 320 km.

ZONE Asociatii
de proprietari
Operatori
economici
Institutii
publice
Persoane
fizice
Total
  nr.utilizatori nr.utilizatori nr.utilizatori nr.utilizatori nr.utilizatori
SUD 1453 1666 406 16960 20485
EST 1027 545 276 7814 9662
NORD 211 500 114 7164 7989
TOTAL 2691 2711 796 31938 38136

A.A. – Ce echipamente aveţi în dotarea echipei?

  producător  bucăţi  versiune
corelator SebaKMT  7 P2 1 buc P250 4 buc P1 2 buc
microfon de sol SebaKMT 3 HL 4000 1 buc si HL5000 2 buc
detector de metale SebaKMT 3 VM880
georadar IDS 6 DUO 2 buc TR80 1 buc OPERA DUO 1 buc si STREAM 1 buc
loggeri de zgomot SebaKMT    
loggeri de presiune      
loggeri corelator SebaKMT 60 plus 60 repetoare si 4 cutii gsm
drona sensefly 4 RTK tip avion + camera foto 18 mpx si tracker cu telecomanda
debitmetru ultraflow 2  
calculator panasoni 8  
tableta panasonic 3  
harti qgis si autocad    
pompe submersibile ape murdare   4  
distomat laser   4  
camera termoviziune cu 6 sisteme de lentile FLIR 4 T650
invertor 220   4  
GPS RTK GNSS Trimble 5  R7 si R10
roata masura digitala   5  
Aparat traseu conducte metalic SebaKMT 3 Ferolux FL10 si VlokPRO 2
hidrofoane SebaKMT 10  


A.A. – Când ai luat contact pentru prima data cu pierderile de apă? Cum ai ajuns să lucrezi în acest domeniu?

Prima dată am luat contact cu aparatele SebaKMT când m-am angajat asta fiind pe 1 aprilie 2004 şi încercam pe atunci să înţeleg ce înseamnă pierdere, ce înseamnă să depistezi o pierdere şi cum poţi afla traseele de conductă cu un simplu aparat pe vremea aceea Ferolux FL10 J

A.A. – Cine te-a învăţat meserie?
Nimeni. Tot ce mi-a fost explicat prima dată este cum să pornesc aparatele şi cum să le montez, în rest a ţinut de mine să aflu secretele şi să mă documentez ca să nu mai vorbim de faptul că numai cine nu munceşte nu greşeşte.

A.A. – Îţi place ceea ce faci ?Ce altă meserie crezi că ţi se potriveşte?
Da imi place ceea ce fac mai ales şi satisfacţia când identifici avarie şi îţi este confirmată prin săpătură mecanizată. Altă meserie dacă ar fi să aleg ar fi cea de fotograf sau de astronaut….nu glumesc.

A.A. – Am observat că eşti interest de tehnologie. Ce gadgeturi testezi în acest moment ?
Da sunt interest de tot ceea ce tine tehniologie sau aparatură sofisticată, de testat testez orice îmi pică în mână indifferent de domeniul de activitate al aparaturii respective. În ultima vreme încerc să mă perfecţionez în lucrul cu aparatura pe care APASERV a achiziţionat-o în decembrie 2015 şi anume georadarele cu antene multiple, camerele termice, sistemele de aero-cartare, gps-urile şi în curând hidrogenul pentru HL5000.

A.A. Dintre echipamentele pe care le ai în dotare care este cel mai folositor în depistarea pierderilor de apă?
Nu există un singur echipament care să te ajute în depistarea unei avarii sau localizarea unei conducte. Eu în teren folosesc mai multe echipamente pentru aceste operaţiuni. Astfel cele mai des folosite de mine sunt Hydrolux HL5000, Correlux P250, VlokPRO2 şi georadar.

A.A. – Care este strategia utilizată pentru managementul pierderilor de apă? Care sunt obiectivele şi ţintele formaţiei de detecţii pierderi apă?
Compania la care lucrez şi-a făcut o strategie privind reducerea peirderilor reale şi aparente pe termen îndelungat. Ea este împărţită astfel parte reală:
1. Sectorizarea reţelei de distribuţie a apei
2. Măsurare parametri (debit, volum, presiune) pentru fiecare sector şi analiza datelor obţinute. Prioritizare.
3. Instalarea vanelor de reducere a presiunii pentru sectoarele cu regim de presiune ridicată.
4. Măsurare parametri (debit, volum, presiune) pentru fiecare district şi analiza datelor obţinute.
5. Managementul presiunii pentru DMA
6. Contolul activ al pierderilor
7. Viteza şi calitatea intervenţiilor
8. Managementul activelor. Program de reabilitări, înnoire sau înlocuire conducte şi echipamente

şi parte aparentă:

1. Inventarierea tuturor utilizatorilor şi upgradarea bazei de date existente
2. Identificarea racordurilor / branşamentelor ilegale
3. Monitorizarea utilizatorilor cu risc de fraudare (inversări, by-pass contori): hoteluri, restaurante, spălătorii, piscine
4. Monitorizarea permanentă a consumului la nivelul branşamentelor
5. Monitorizarea consumului de pe hidranţii stradali
6. Dotarea tuturor mijloacelor de transport care folosesc reţeaua publică de hidranţi cu sisteme de măsurare a consumului de apă
7. Contorizarea 100% a utilizatorilor
8. Redimensionarea debitmetrelor supradimensionate
9. Realizarea programului periodic de verificare metrologică
10. AMR (automated meter reading) – citirea automată a contorilor
11. Dotarea personalului contorizare-consum cu PDA
12. Micşorarea perioadei de citire a utilizatorilor casnici
13. Sistem integrat de culegere şi prelucrare date

A.A. – Aveţi o normă zilnică de ascultări?
Nu avem normă zilnică de ascultări dat fiind faptul că Piatra Neamţ, Târgu Neamţ şi Roman sunt localităţi aglomerate cu mult zgomot şi încercăm pe cât posibil să evităm ascultare pe timp de zi doar dacă situatia o cere şi se impune.

A.A. Care este proiectul actual legat de strategia de pierderi pe care îl implementati acuma? Poţi să ne dai câteva detalii legate de ceea ce se doreşte la final şi ce echipamente va cuprinde? Cum va funcţiona?
Proiectul la care munceste şi va munci în continuare biroul NRW pentru a implementa propria strategie pentru depistarea şi menţinerea sub control a pierderilor este să monteze loggeri pe toate cele trei zone operaţionale în care Compania activează să facă diferite măsurători pedologice, şi să monitorizeze zonele în care se presupune a fi pierderi prin efectuarea de depistări de noapte şi de zi inclusiv măsurători de debit de noapte şi de zi. Deasemeni montarea de debitmetre zonale cu transmitere la distanţă pentru monitorizare şi măsurare continuă de debit şi presiune. Toate aceste date colectate vor fi implementate în sistem QGIS unde se va realiza o hartă cu zonele avariate, de unde se vor extrage informaţii şi se vor putea urmări evoluţia lor ca de genu numărul avariilor pe diferite străzi, data depistării, data rezolvării, numărul de avarii identificate pe anumite diametre de conducte, numărul de avarii identificate pe anumite material de conductă….etc. Astfel prin această analiză se va putea în viitor prioritiza zona în care se va interveni şi cum, adică se va proceda la rezolvarea avariilor pe o anumită stradă sau zonă ori se va prinde în planul de achiziţii modernizarea zonei afectate prin reabilitare de conductă.

A.A. – Poţi să ne povesteşti o întâmplare de la care tu ai avut de învăţat?
Ce să zic întâmplări sunt foarte multe nici nu mai reţin exact, din orice greşeală se învaţă defapt nu pot să zic că sunt greşeli doar cazuri ciudate la care prima dată rămâi pe gânduri după care încerci să-ţi explici de ce aşa şi nu altfel. Să începem cu aparatul Hydrolux unde am întâlnit un caz interesant pentru mine şi încă nu am găsit o explicaţie este conducta DN 1000, material azbo, presiune 6 atm avarie iese din pământ adâncime conductă 1,2 m dar totuşi nu se auzea nimic când am pus hydrolux-ul. Cu aparatul de traseu Vlock PRO, zona de blocuri depistare traseu conductă DN 100 OL. După ce am mers cu succes 50 metrii am pierdut semnalul de la generator într-o parcare. S-a procedat la schimbarea de frecvenţe, nu a dat nici un rezultat. Într-un final am aflat că în parcarea respectivă se afla un post trafo defect, îngropat care producea deranjament în sol, astfel în zona respectivă nu se putea da traseul cu acest aparat. Cu aparatul georadar DUO am avut de identificat la un moment dat pe un deal o conductă de PeHD DN 110. Numai faptul că începuse să cadă precipitaţii uşoare sub formă de ploaie trebuia să mă pună pe gânduri dar totusi am procedat la scanare. Am identificat o anomalie, s-a procedat la săpătură şi s-a identificat o bordură J). Drept urmare primul instinct era să abandonăm săpătura dar cu toate acestea am continuat să săpăm. După încă 2 metrii de săpătură (sub bordura găsită) s-a identificat şi conducta. Bun care a fost situaţia ca din cazua infiltraţiilor din sol scanarea a fost compromisă că nu s-a observat conducta la adâncimea respectivă adică 1,1 metrii cât arata pe scanare în schimb era la 3 metrii adâncime.


A.A. – La ce este folositor o dronă ? Care sunt impedimentele utilizării ei?
În principal cel puţin modelul de sistem UAV care Compania îl are în dotare este folosit pe parte de cartare de către biroul GIS, iar biroul NRW va adapta acest UAV la identificarea mai repede a avariilor care ies la suprafaţă, la identificarea consumatorilor frauduloşi şi a consumatorilor care folosesc abuziv sistemul de furnizare a apei potabile.

A.A. – Cum decurge o zi obişnuită la depistări pierderi apă?
Cel mai uşor ar fi să pun un tabel care se completează zilnic de către responsabilii nrw din cadrul biroului în momentul în care se iese pe teren.

LOCUL: Piatra Neamţ, străzile Caisilor, Margaretelor, Trandafirilor Lucrări: Detecţie Pierderi
Data: ###########
Participanţii: Postavaru Alexandru Semnături:
Activităţi desfăşurate: Depistare trasee de conductă şi identificări pierderi şi scanări geo-radar
Constatări:
– s-au constatat pierderi pe tronsonul verificat conducta de oţel DN 125
pe lungimea de 65,9m lângă fosta centrala termică 1
– Pe strada Caisilor s-a identificat o avarie pe tronsonul de conductă oţel DN 100 pe lungime de 52,5 m;
– Tot pe strada Caisilor s-a mai identificat pe un alt tronson de conductă încă o avarie pe o portiune de 78,7 m;
– Pe strada Margaretelor au fost identificate un nr de 3 avarii una pe un tronson de lungime 40,9, 61,3 şi 45,5 m având DN 100;
– Pe strada Trandafirilor s-a identificat o avarie pe un tronson cu lungimea de 84,5 m având DN 100.
Observaţii:
 

A.A. – Am observat că faceţi şi muncă de noapte. Ce se poate face noaptea? Care sunt avantajele muncii de noapte? Care este programul?
Biroul NRW întreprinde acţiuni de identificare pierderi şi de măsurări de debit noaptea. Noaptea dat fiind nivelul de zgomot scăzut se poate face ascultare cu aparatul Hydrolux HL5000 pe porţiunile unde nu s-a putut interveni ziua. Măsurătorile de debit sunt alese astfel pentru a nu afecta consumatorii şi alegem ora optimă în care consumul este cel mai mic. Programul de lucru noaptea este ales repet pentru a nu afecta nici consumatorii şi pentru a avea consumul de apă din reţea cât mai mic, astfel programul variază cu începere de la ora 23:00 şi finalizare pe la ora 03:00.



A.A. – Câte defecte ascunse identificaţi pe an?
Noi nu ţinem evidenţa în număr de depistări pierderi sau număr defecte găsite pe an, noi mai mult avem o evidenţă în mc/h de apă identificată şi contorizată aproximativ din momentul identificării şi până în momentul intervenţiei.

A.A. – Ai participat la seminarii, dezbateri, conferinţe legate de pierderile de apă. Ce te-a impresionat acolo?
La seminarii am avut ocazia să particip şi pentru asta trebuie să îi mulţumesc managerului meu că a avut posibilitatea să mă lase să particip. Seminarul numit Şcoala de vară din Germania a fost după părerea mea cel mai interesant din perspectiva că am avut ce vedea şi învăţa (tehnologii noi, aparate noi, metode de lucru noi) cât şi stilul de lucru adoptat de firmele din afară mult mai adaptiv şi mai productiv decât stilul nostru de lucru.

A.A. – Care crezi că este soluţia ce se poate adopta în România pentru a reduce pierderile de apă?
Nu ştiu dacă este o soluţie universală pentru a reduce pierderile de apă dar în opinia mea eu aş pune accent pe biroul de detecţie pierderi din cadrul companiei şi pe prioritizarea pe străzi în funcţie de defectele identificate cât şi o strânsă legătură între birourile GIS şi mangementul activelor ar fi productivă, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra reţelei de apă şi pentru a putea face un plan de investiţii pentru înlocuirea conductelor cu vechime depăşită în exploatare ceea ce prezintă risc ridicat de avarie.

A.A. – Ce părere ai de concursul de detecţii pierderi de apă? Ce ar trebui îmbunătăţit? Ce probe noi ar fi interesante?
Părerea despre concursul de pierderi ce se desfăşoară anual am o părere destul de bună. Eu unul sunt foarte încântat de fiecare dată când am ocazia să particip la un astfel de concurs. Ce ar trebui îmbunătăţit? Probabil sistemul de notare şi adăugarea de probe diferite şi de ce nu chiar o probă de testare cu loggeri ar fi interesantă. Deasemeni ar fi interesant chiar şi prelungirea seminarului care se desfăşoară după proba de concurs prin detalierea acestuia cu metode noi de detecţie pierderi, cazuri identificate de fiecare firmă participantă la concurs …….chiar dacă acest lucru implică prelungirea perioadei de participare.

A.A. – Un gând pentru cititorii Detectivii Apei Pierdute
Spor în activitatea pe care o desfăşoară colegii mei şi nu numai şi să meargă în teren cu toate aparatele şi să nu se descurajeze chiar dacă vor avea şi defecte neconfirmate, doar din greşeli se învaţă…..inclusiv subsemnatul J.

Succes şi mulţumesc!






Share This

 

Comentarii

  • Nu s-au găsit comentarii

Lasă comentariile tale

Postează comentariu ca oaspete

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
Siteul blog.instalnews.ro foloseste cookies. Continuarea navigării pe acest site se consideră acceptare a politicii de utilizare a cookies...
Află mai mult Am înţeles