Regenerabile

Compostarea organica in gospodarie

Reciclarea deșeurilor organice în scopul îmbunătățirii productivității culturilor și al menținerii calității solului are o importanță economică foarte mare. Compostarea poate fi descrisă ca o metodă microbiologică care este atât o tehnică sigură și nepoluantă de eliminare, cât și de reciclare a deșeurilor organice prin bioconversia deșeurilor organice în îngrășăminte.


Compostarea este, într-adevăr, o practică durabilă pentru gestionarea deșeurilor. Acest lucru se datorează faptului că transformă volume mari de deșeuri organice acumulate într-un produs util. Atunci când microorganismele descompun deșeurile organice într-un mediu care generează căldură, numeroase organisme dăunătoare sunt distruse, volumul deșeurilor este redus și se produce un produs potențial comercializabil și util.


Deșeurile organice pot cuprinde așternut pentru animale, gunoi de grajd provenit de la exploatările de animale, resturi de bucătărie și deșeuri de grădină, cum ar fi iarba tăiată și frunzele.

compost 01

Compostarea organică


Compostul poate fi definit ca fiind procesul prin care microorganismele descompun deșeurile organice. În general, ciupercile și bacteriile sunt microorganismele care sunt responsabile de reducerea deșeurilor organice la forme mult mai simple. Aceste microorganisme utilizează carbonul ca sursă de combustibil. Uneori se folosesc râme, iar procesul este denumit vermicompostare.

De ce este eficient compostul organic?


Dat fiind că alimentele pe care le consumăm în prezent provin dintr-o agricultură intensivă, gustul fructelor și legumelor din grădina bunicii a rămas o amintire. Modificate genetic și supuse unor tratamente chimice cu efecte dăunătoare, multe din fructele și legumele din comerț și-au pierdut gustul, savoarea și calitățile nutritive de altă dată. De aceea, dacă ai o suprafață de pământ cultivabil și îți place grădinăritul, te poți bucura de avantajele unei creșteri sănătoase a plantelor. Astfel, vei avea la dispoziție fructe și legume proaspete, crescute în tihnă, exact ca pe vremuri. Însă, pentru a se dezvolta armonios, plantele au nevoie de un sol bine fertilizat, bogat în substanțe nutritive precum potasiu, azot, fosfor, fier, magneziu, calciu, zinc etc. O nutriție echilibrată contribuie la obținerea unei recolte calitative și sănătoase dar și a unei producții satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ.

procesul de compostare

Degradarea materialelor care conțin azot este cea care determină descompunerea materialului organic original într-un produs mult mai uniform și care, prin urmare, poate fi utilizat ca un amendament eficient pentru sol. Majoritatea organismelor nedorite sunt ucise de căldura generată de procesul de compostare. Astfel de organisme pot include agenți patogeni și semințe de buruieni.

Printre avantajele compostării deșeurilor organice se numără generarea unui material benefic, dar și comercializabil, eliminarea dăunătorilor uciși de căldură și reducerea volumului de deșeuri, reduce cantitatea deșeurilor din rampele de gunoi. Adăugarea compostului în sol sporește considerabil conținutul de materie organică al acestuia, ceea ce este foarte benefic. Acest lucru se datorează faptului că are rolul de a îmbunătăți multe caracteristici ale solului și, de asemenea, permite eliberarea treptată a nutrienților pentru a fi utilizați de culturi în anii următori.

De asemenea, acest tip de îngrășământ reprezintă o metodă necostisitoare de a crește producția de legume și fructe, fără să apelezi la produsele specializate disponibile în comerț.

compost 03

3 clase de microbi sunt responsabile pentru realizarea procesului de compunere, acestea fiind:

  • Termofile - Acestea sunt microbi care supraviețuiesc la temperaturi ridicate.
  • Mezofile - Aceștia sunt microbi care supraviețuiesc la temperaturi medii.
  • Psihofile - Aceștia sunt microbi care supraviețuiesc la temperaturi scăzute.


Metode de compostare

1. Compostarea la rece (metoda anaerobă)

În compostarea la rece, procesul de descompunere durează mai mult, între o jumătate de an și un an.
În ceea ce privește procesul propriu zis, această metodă presupune așezarea materialelor organice în straturi de aproximativ 15 cm, udând din plin fiecare strat cu diverse ceaiuri (de tătăneasă, urzici) sau chiar cu urină. Negreșit, se va acoperi containerul folosit cu un capac.
Lunar, pentru o mai bună aerisire se recomandă întoarcerea staturilor, desfacerea acestora. Astfel, va fi accelerat procesul descompunerii.

2. Compostarea la cald (metoda aerobă/Berkeley)


Avantajul acestei metode este acela că durata necesară procesului de descompunere este foarte scurtă (18 zile în cazul metodei Berkeley) și, în plus, compostul obținut este extrem de fin. Dezavantajul ar fi acela că este foarte migăloasă, presupune implicare sporită.

compost 02

Metoda aerobă implică următoarele:
1. Respectarea raportului carbon: azot ( 25 : 1) impus.
2. Temperatura în masa de compost va înregistra 55 – 65º C.
3. Înălțimea grămezii de compost se va ridica la 1.5 metri.
4. Este necesar ca materialele folosite să fie mixate.
5. Este necesar ca materialul folosit să fie foarte bine mărunțit, cu precădere cel lemnos.


Surse de inspiraţie:
https://eartheclipse.com/energy/composting-waste-recycling-technique.html
https://sateanul.ro/blog/realizarea_compostului/
https://eartheclipse.com/energy/composting-waste-recycling-technique.html
https://gradinamax.ro/articles/cum-obtii-compost-organic-in-gospodarie-beneficiile-fertilizarii-ecologice-a-solului


Share This

 

Comentarii

  • Nu s-au găsit comentarii

Lasă comentariile tale

Postează comentariu ca oaspete

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
Siteul blog.instalnews.ro foloseste cookies. Continuarea navigării pe acest site se consideră acceptare a politicii de utilizare a cookies...
Află mai mult Am înţeles